Donald Trump a dezvăluit un ”card de aur”, în valoare de 5 milioane de dolari, care are imaginea sa pe el şi care poate fi obţinut de străinii bogaţi, dacă vor să fie primiţi în SUA, relatează The New York Post.
”Pentru 5 milioane de dolari, poate fi al voastru. Acesta este primul din serie. Ştiţi ce este acest card? Este un card de aur, cardul Trump”, le-a spus preşedintele american jurnaliştilor, susţinând că el este primul cumpărător al unui astfel de card.
În februarie, Trump anunţase că intenţionează să înceapă să vândă „carduri de aur”, care ar oferi privilegii străinilor cu „buzunare adânci”.
Secretarul pentru comerţ, Howard Lutnick, a afirmat luna trecută că au fost vândute deja peste 1.000 de carduri de aru şi că peste 37 de milioane de persoane din întreaga lume au mijloacele de a cumpăra unul.
Programul „Golden Card” propus de Trump ar acorda dreptul de şedere în Statele Unite persoanelor care investesc 5 milioane de dolari în ţară. La momentul respectiv, Trump a spus că oligarhii ruşi ar putea fi eligibili pentru a cumpăra un astfel de card.
Sistemul „Golden Card” se bazează pe o actualizare a programului de vize EB-5, care oferă cetăţenilor străini care au investit 1 milion de dolari în SUA posibilitatea de a obţine o carte verde, care diferă de o viză obişnuită prin faptul că permite reşedinţa permanentă şi deschide calea către cetăţenie. Spre deosebire de anumite vize, care leagă străinii de anumite locuri de muncă, cartea verde oferă migranţilor flexibilitatea de a-şi alege locul de muncă.
Iniţiativa privind „cardul de aur”, anunţată ca parte a unei reforme mai ample a imigraţiei, indică faptul că preşedintele SUA se concentrează pe imigraţia orientată spre investiţii. Susţinătorii acestei iniţiative susţin că ar putea aduce capital semnificativ în SUA, în timp ce criticii spun că prioritatea ar trebui să fie atragerea de talente calificate.
Spania, Portugalia, Cipru, Grecia au avut programe similiare de tip „viza de aur”, care acordau rezidenţă străinilor care făceau investiţii imobiliare mari, dar au renunţat la aceste programe sau le-au restricţionat, mai ales după izbucnirea războiului din Ucraina, la presiunile Uniunii Europene, care se temea că aşa îşi vor găsi un refugiu oligarhii ruşi.
Sursă Informateca.ro: Sursa ta de informații actualizate și credibile
