Statul român nu a fost în stare să colecteze 5.000.000.000 €, din TVA, anul trecut. Anul acesta, pentru ca deficitul bugetra să nu scape de sub control, statul român trebuie să economisească circa 30 de miliarde de lei, adică 6.000.000.000 €. Ce ar trebui să facă ANAF.
Statul român nu a fost în stare să colecteze 5.000.000.000 €, din TVA, anul trecut. Anul acesta, pentru ca deficitul bugetra să nu scape de sub control, statul român trebuie să economisească circa 30 de miliarde de lei, adică 6.000.000.000 €. Ce ar trebui să facă ANAF.
România continuă să se confrunte cu dificultăți în colectarea TVA, rămânând în urma tuturor celorlalte state membre UE, în timp ce vecina Bulgarie a înregistrat progrese considerabile.
Ambele țări au făcut parte din programele Băncii Mondiale pentru îmbunătățirea colectării veniturilor din TVA. Bulgaria a pus în aplicare măsurile propuse și a urcat constant în clasamentul UE, în ultimul deceniu.
Statul nu colectează anual 5.000.000.000 €, din TVA. Care sunt cauzele acestui eșec național?
România, pe de altă parte, a ales să oprească eforturile de reformă în anul 2019, sub guvernul Vioricăi Dăncilă, cu mâna lui Orlando Teodorovici, ministrul de atunci al Finanţelor.
Cele mai recente date ale Comisiei Europene, pentru anul 2022, arată că România are cel mai mare deficit de colectare a TVA din Uniunea Europeană: 30,6%, conform Novinite.
Această cifră reprezintă diferența dintre TVA-ul prognozat, la începutul anului fiscal, și suma colectată efectiv. Deficitul mediu de colectare a TVA în UE este de doar 6%.
Statul român nu a fost în stare să colecteze 5.000.000.000 €, din TVA, anul trecut. Anul acesta, pentru ca deficitul bugetra să nu scape de sub control, statul român trebuie să economisească circa 30 de miliarde de lei, adică 6.000.000.000 €. Ce ar trebui să facă ANAF.
România continuă să se confrunte cu dificultăți în colectarea TVA, rămânând în urma tuturor celorlalte state membre UE, în timp ce vecina Bulgarie a înregistrat progrese considerabile.
Ambele țări au făcut parte din programele Băncii Mondiale pentru îmbunătățirea colectării veniturilor din TVA. Bulgaria a pus în aplicare măsurile propuse și a urcat constant în clasamentul UE, în ultimul deceniu.
Statul nu colectează anual 5.000.000.000 €, din TVA. Care sunt cauzele acestui eșec național?
România, pe de altă parte, a ales să oprească eforturile de reformă în anul 2019, sub guvernul Vioricăi Dăncilă, cu mâna lui Orlando Teodorovici, ministrul de atunci al Finanţelor.
Cele mai recente date ale Comisiei Europene, pentru anul 2022, arată că România are cel mai mare deficit de colectare a TVA din Uniunea Europeană: 30,6%, conform Novinite.
Această cifră reprezintă diferența dintre TVA-ul prognozat, la începutul anului fiscal, și suma colectată efectiv. Deficitul mediu de colectare a TVA în UE este de doar 6%.
Bulgaria, odată la coada clasamentului, ocupă acum locul 15, dintre cele 27 de țări ale UE, cu un deficit de colectare a TVA (gap de TVA, cum îi spun experţii) de 7,7%. Este o îmbunătățire semnificativă față de anii anteriori.
De fapt, Bulgaria a înregistrat rezultate și mai bune în anul 2021, când gap-ul a fost de doar 4,9%. Nu vrem însă să trecem prin ce a trecut Sofia. Statul vecin a fost în faliment în 1998 şi de atunci este pe consiliu monetar, fiind condus monetar, practic, de la Frankfurt, de către Banca Centrală Europeană.
Datele statistice pentru anul 2024 încă nu sunt definitive. Ce se ştie este că, în anul 2024, România a colectat la bugetul de stat peste 120 de miliarde de lei din TVA, potrivit ministrului Finanțelor de la acel moment, Marcel Boloș.
Dacă aceasta reprezintă cam 70% realizat, suma cre nu a fost colectată a fost de 25 de miliarde de lei, adică de circa 5 miliarde de euro.
Cauza: neplata TVA. Nu se ştie dacă e vorba despre toate cele 5 miliarde
Avocatul fiscalist Gabriel Biriş, fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor, spune că „problema nu vine din nedeclararea TVA, ci din neplata TVA”. Tradus, asta înseamnă că sunt firme care pur şi simplu nu plătesc TVA.
Sunt două modalităţi de a reduce neplata aceasta, explică expertul: „Reacţia rapidă este o modalitate care funcţionează doar la cetăţenii oneşti”.
Raportul Curții de Conturi, explică apoi acesta, a găsit la câteva adrese mii de firme. Sunt firme preluate contra cost, de unii, pe bani, ca să le lichideze. Există anunţuri pe Internet “cumpăr firme cu datorii”, multe dintre aceste datorii provenind din neplata TVA.
La apariţia subiectului, în mediul public s-a lansat ideea că este vorba despre firme specializate, care asigură găzduirea sediului social la ele, conform legii. Biriş sugerează altceva. Apoi dă soluţia.
„Fie ai o taxare eficientă, dar asta durează, fie vii cu nucleara, adică faci taxarea inversă. Atunci când hoţii înţeapă conductele, mai bine pui robinet şi nu mai au ce fura.
Pentru hoţi, există pericolul ca preşedintele să forţeze pe taxarea inversă şi să obţină derogarea (de modificare de la 1 iulie a Codului Fiscal – n.n.). Au apărut acum voci credibile, care spun că taxarea inversă nu e bună, pentru că pierdem bani”, atrage atenţia Biriş, care a iniţiat taxarea inversă, atunci când era secretar de stat.
ANAF a întrerupt digitalizarea pe vremea Vioricăi Dăncilă
Analistul economic Sorin Dinu arată că „ceea ce este de făcut cu încasările de TVA este dependent de e-factura. Vorbim despre analiză de risc, care nu se face, pentru că ANAF a întrerupt proiectul de digitalizare când era premier Viorica Dăncilă şi Orlando Teodorovici ministru al Finanţelor”.
Totul s-a stopat la cumpărarea soluţiei informatice. Consultanţa a costat peste 20 de milioane de euro. În prezent, firmele plătitoare de TVA raportează la Fisc lunar, trimiţând fişiere excell, care sunt stocate pe harduri.
Sunt milioane de astfel de raportări în orb, care sunt stocate şi nefolosite. Aceste raportări (aşa cum se întâmplă în Polonia, de exemplu) ar trebui să fie făcute online, în aplicaţia SAF-T, de către plătitorii de TVA. Apoi, inspectorii ANAF ar face analiza de risc în sistem, cu soluţii informatice analizatoare, ce folosesc Big Data. Câteva secunde – şi afli unde să te duci în control cu Antifrauda.
„Au inventat tot felul de e-uri, dar nu zdrobeşti economia informală cu ele. Parte din problemă sunt rambursările ilegale şi parte sunt datorii de TVA recunoscute, dar neplătite”, explică Dinu.
Cauza nu e SAF-T, susţine acesta, ci lipsa de informatizare a ANAF. „SAF-T e doar o bucăţică. E vorba despre faptul că nu se trimit facturile. Cine nu le trimite, nu completează nici SAF-T.
Legătura este cu firmele de partid, care nu pot fi controlate, pentru că au protecţie de partid şi inspectorul ANAF primeşte ordin să nu se atingă de ele”, susţine expertul.
Femeie de afaceri făcând calcule cu taxele şi impozitele – Foto: Freepik/wayhomestudio
„Polonia nu a făcut numai SAF-T”, continuă acesta, „are e-Factura, e-TVA. Tu ai 13% – 15% economie informală, până nu rezolvi problema economiei acesteia informale nu rezolvi problema. Asta este o chestiune de durată. Implementarea va dura un an de zile.
România trebuie să vină acum cu o soluţie credibilă de consolidare fiscală pe anii 2025-2026, care să arate cum se ating ţintele fiscale în Planul Naţional de Redresare”, a explicat analistul economic Sorin Dinu.
Sursă expresspress.ro
