România va depinde de importurile de energie în următorii aproximativ doi ani, până când noile capacități de producție vor deveni funcționale. Fostul ministru al Energiei, Răzvan Nicolescu, avertizează că această situație, împreună cu problemele de producție, poate pune presiune pe prețuri, însă consideră puțin probabilă deconectarea marilor consumatori.

Deși închiderea celui de-al doilea reactor de la Cernavodă pune o presiune suplimentară pe sistemul național, fostul oficial afirmă că există suficiente opțiuni pentru a acoperi necesarul de consum. Răzvan Nicolescu a explicat că autoritățile pot apela la capacitățile de producție aflate în rezervă și la achizițiile de pe piețele externe.

„Nu cred în acest scenariu” al deconectării temporare a marilor consumatori, a declarat fostul ministru al Energiei, subliniind că România trebuie să evite cu orice preț panicarea pieței.

De unde va cumpăra România energie

În perioadele în care producția internă nu va acoperi cererea, țara noastră se va baza pe interconexiunile cu statele vecine și partenere. Printre principalele surse de import menționate se numără:

  • Grecia
  • Bulgaria
  • Ucraina

„Există capacități transfrontaliere, mă refer la liniile de conectare, sunt disponibile și cred că vor exista și capacități de producție disponibile”, a precizat Nicolescu. Acesta estimează că dependența de importuri va dura aproximativ doi ani, perioadă după care România ar putea redeveni exportator, odată cu finalizarea noilor proiecte energetice.

Critici privind ritmul investițiilor de stat

Fostul ministru a taxat dur întârzierile majore în construcția noilor centrale de către companiile de stat. El a oferit exemplul unui proiect început în urmă cu mai bine de un deceniu, care nu este gata nici astăzi.

„În 12 ani ne-au crescut copiii, am îmbătrânit, s-au lansat mii de sateliți în spațiu. Noi nu o terminăm”, a punctat acesta. În schimb, speranțele pentru creșterea producției se îndreaptă către sectorul privat, unde mai multe investiții se află deja într-un stadiu avansat.

Rolul centralelor pe cărbune

În viziunea lui Răzvan Nicolescu, renunțarea la cărbune a fost grăbită, considerând o greșeală închiderea unităților vechi înainte de a avea ceva pus în loc. Acesta susține că centralele pe cărbune sunt utile în perioadele de criză, chiar dacă au randamente mai scăzute.

„Întâi pui în loc și apoi închizi”, a explicat el, menționând că aceste capacități pot oferi energia suplimentară necesară sistemului în momentele critice.

Riscul creșterii prețurilor și clauza de forță majoră

O altă temă importantă vizează posibilitatea ca furnizorii să invoce forța majoră pentru a modifica prețurile din contracte. Nicolescu a precizat că forța majoră se aplică de regulă în situații extreme, precum războaie sau calamități, iar decizia finală aparține instanțelor de judecată.

Cea mai mare temere a specialistului rămâne însă impactul financiar asupra populației și firmelor. „Singura mea îngrijorare majoră este pe zona de prețuri”, a declarat fostul ministru, avertizând că mesajele alarmiste pot genera panică și pot scumpi artificial energia.

Întrebări frecvente

Cât timp va mai importa România energie?
Conform estimărilor, România va fi nevoită să importe energie în următorii aproximativ doi ani, până când noile proiecte de producție, în special cele din sectorul privat, vor fi finalizate și puse în funcțiune.

Există riscul ca marii consumatori să fie debranșați?
Fostul ministru Răzvan Nicolescu consideră acest scenariu ca fiind puțin probabil, deoarece România dispune de capacități în rezervă și de linii de interconectare care permit importul necesarului de energie.

De ce sunt centralele pe cărbune încă importante?
Deși sunt vechi, aceste centrale pot oferi energie suplimentară în perioade de criză. Nicolescu susține că închiderea lor a fost prematură și că acestea ar fi trebuit menținute până la apariția unor unități noi de producție.

Sursă comunicateinpresa.ro