Participanții de la cel mai mare marș Bucharest Pride au vorbit pentru HotNews despre cum s-a schimbat societatea și ce înseamnă vizibilitatea astăzi. Ei au spus și că acum resimt că discursul homofob este tot mai prezent în spațiul public.
În urmă cu 20 de ani, în Bucuresti avea loc prima ediție Bucharest Pride. Atunci, aproximativ 300 de oameni luau parte la eveniment, despre care organizatorii își amintesc că „însemna un cordon de jandarmi mai numeros decât participanții și un curaj greu de imaginat în România anilor 2000”.
Astăzi, 7 iunie, numărul celor care au participat este de 100 de ori mai mare. Un număr de 30.000 de persoane au ieșit, sâmbătă, la Marșul Bucharest Pride 2025 – cea mai mare ediție de până acum.
Oamenii au traversat Calea Victoriei cu un steag în culorile curcubeului
Ce s-a schimbat în ultimii ani de Pride?
Evenimentul, organizat de Asociația ACCEPT, s-a desfășurat pe traseul devenit clasic, între Piața Victoriei și Parcul Izvor, și s-a încheiat cu un concert în aer liber.
Potrivit participanților care au vorbit cu HotNews, ediția din acest an a Marșului Bucharest Pride a avut loc într-un context perceput ca fiind mai tensionat decât în alți ani. Evenimentul s-a desfășurat însă fără incidente majore.
I-am întrebat pe cei prezenți cum au simțit această ediție față de cele trecute și dacă percep vreo schimbare în modul în care este privită comunitatea LGBTI+ în societatea românească.
„Ni se spune să stăm doar în dormitor”
Andre, în vârstă de 36 de ani, spune că a observat o accentuare a discursurilor discriminatorii în spațiul public, început în timpul campaniei electorale: „Au fost folosite sintagme, inclusiv în campania electorală, referitoare la comunitatea LGBT. Am văzut comparații neplăcute, termeni peiorativi, am văzut o normalizare a homofobiei, inclusiv în turul al doilea al alegerilor”. A amintit inclusiv că s-au făcut glume și insinuări legate de orientarea sexuală a unui candidat.
Andre consideră că responsabilitatea pentru această atmosferă nu e doar politică, ci și socială – comunitatea fiind transformată adesea într-un „țap ispășitor pentru ce se întâmplă în țară”.
„Ni se spune să stăm doar în dormitor, dar când ieșim în stradă, la fel ca orice plătitor de taxe din țara asta, suntem persona non grata și judecați pentru ceea ce se întâmplă”, continuă Andre.
„Sunt și alte comunități neglijate”
Totuși, dincolo de tensiuni, Andre remarcă și semne încurajatoare: „Am întâlnit persoane aliate, care au venit astăzi, și asta mă bucură. E vorba de identitatea noastră și nu este un of, ceva trecător.”
Andre spune că, în ciuda unei percepții generale că „glonțul a trecut pe lângă”, comunitatea nu poate lăsa garda jos.
Ea atrage atenția și asupra altor comunități marginalizate, sugerând că societatea ar trebui să renunțe la ideea că doar un anumit tip de cetățeni are loc în spațiul public. „Sunt și alte comunități neglijate, trebuie să nu ni se mai spună că nu e și România noastră.”
În opinia sa, identitatea LGBTI+ nu este incompatibilă cu religia și respinge ideea că ele ar fi cele care generează conflict: „Noi nu agresăm fizic, nu facem mișto de cei care apar între noi cu Biblia”. Face referire la un moment din timpul marșului, când mai mulți oameni i-au așteptat pe participanții la Pride cu icoane, mesaje religioase și Biblii.
Participanții la Pride au întâlnit în marșul lor mai mulți oameni cu icoane
„Agresivitatea a crescut. Dar și prezența noastră”
Pentru Nicoleta, diferența față de anii trecuți este vizibilă din mai multe perspective. În primul rând, în privința numărului de participanți: prezența crescută la Pride este, în opinia ei, un semn că societatea românească este tot mai deschisă.
„Aici vorbesc atât despre oameni din comunitate, cât și despre aliați. Asta dă un mesaj puternic că societatea românească este pregătită pentru o reglementare a parteneriatului civil, pentru o formă de protecție pentru cuplurile de același sex”, își arată ea optimismul.
Totuși, creșterea vizibilității vine la pachet și cu o creștere a ostilității. Nicoleta vorbește despre un climat politic în care comunitatea queer este frecvent țintită: „Agresivitatea a crescut foarte mult față de comunitatea LGBT. Formațiunile de extremă-dreapta au demonizat comunitatea queer în campaniile electorale, transformând homosexualii, lesbienele și persoanele trans în cel mai mare pericol pentru societate.”
Este un fenomen pe care spune că îl simte direct, în viața de zi cu zi: „Pe pielea mea, am simțit cum ura a crescut exponențial pe fondul discursurilor homofobe ale politicienilor.”
„Mi s-a părut mai safe decât în alți ani”
Pentru Constantin, 21 de ani, prezent la Pride după o perioadă petrecută în Marea Britanie, ediția din 2025 a fost marcată de un sentiment de siguranță pe care nu l-a mai simțit la fel de clar în trecut: „Am observat persoane tinere, fiecare se simte safe aici, la Pride, am văzut și mulți oameni straight anul acesta. E foarte bine, cu câți suntem mai mulți, cu atât mai bine.”
Afirmă că niciunul dintre candidații la alegerile recente nu a fost deschis susținător al drepturilor LGBTI+, însă spune că totuși diferența între ei a fost resimțită: „E clar că unul dintre ei era mult mai anti, cu o grămadă de pro-România versus pro-gay, vin gayii în țară.”
Pentru el, rezultatul alegerilor a contribuit la o atmosferă mai puțin tensionată. Ia în calcul o eventuală revenire în țară, dacă lucrurile continuă să evolueze pozitiv: „Dacă, poate, în câțiva ani, lucrurile vor fi mai OK, m-aș întoarce în țară. Poate cu mai multă presiune din partea comunității.”
„Mă așteptam să se întâmple incidente, din fericire nu au fost”
Mihai-Daniel Necula, influencer, activist și muzician, povestește că, deși avea așteptări rezervate și se temea de posibile incidente, atmosfera de la marș i s-a părut mai calmă.
Observă o schimbare de ton în bine, cel puțin la nivelul Bucureștiului: „Mă așteptam să se întâmple incidente, din fericire nu au fost. Spre surprinderea mea, în București este mult mai OK decât în alte părți, chiar și față de anul trecut. Ține de oameni, în general. Părea că s-a schimbat în rău ceva, dar acum cred că suntem pe drumul cel bun.”
El face o referire directă la persoanele declarate creștine care, în opinia sa, folosesc credința ca justificare pentru a condamna public comunitatea LGBTI+.
Astfel de poziții au fost vizibile în aceeași zi, în paralel, la „Marșul normalității”, care susține familia formată dintre un bărbat și o femeie, unde au fost afișate icoane și mesaje religioase împotriva Pride-ului.
„Ar trebui să cunoască faptul că, indiferent de sexualitate, lucrurile pot merge împreună. Noi nu ne certăm cu ei. Războiul nu începe din partea noastră, noi nu mergem la Sfânta Parascheva pe margine.”
„Există gay creștini”, încheie el.
INQUAM_Photo> Octav Ganea
Sursă expresspress.ro
