Președintele Nicușor Dan a declarat, joi seară, că șeful Serviciului de Protecție și Pază (SPP), Lucian Pahonțu, nu a participat la reprimarea manifestanților din 1989 și 1990. Șeful statului a respins acuzațiile aduse de o investigație jurnalistică și a explicat, totodată, motivele pentru care România nu are încă un director la SRI, după 15 luni de mandat prezidențial.

Reacția președintelui vine în urma unei investigații publicate de Recorder pe 26 august, care susține că Lucian Pahonțu a făcut parte din trupele de Securitate între 1987 și 1990. Conform sursei citate, Pahonțu s-ar fi aflat în dispozitivul de la baricada de la Intercontinental în timpul Revoluției și ar fi participat la intervenția din Piața Universității din 13 iunie 1990.

Nicușor Dan a făcut o distincție clară între prezența într-un dispozitiv militar și actul de reprimare. „Reprimarea manifestațiilor de la Revoluție, respectiv de la Mineriadă, fiecare dintre ele reprezintă o pată în istoria României. Este regretabil că parchetele nu au elucidat până în momentul ăsta și îmi doresc, dar sunt circumspect că vor reuși să o facă, trecând așa de mult timp de la acele evenimente”, a declarat șeful statului în cadrul unei conferințe de presă susținute la Chișinău.

Președintele a subliniat că persoanele care au participat la astfel de acțiuni nu ar trebui să dețină funcții publice, însă a negat că șeful SPP s-ar afla în această situație.

„Orice persoană care a reprimat, participând la vreuna dintre aceste acțiuni de reprimare, din punct de vedere moral nu are ce să caute într-o funcție înaltă în statul român. Trei: domnul Pahonțu nu e în această situație”, a punctat Nicușor Dan.

Verificările CNSAS și evaluarea serviciului

Președintele a invocat verificările oficiale realizate în urmă cu două decenii, când Lucian Pahonțu a fost numit la conducerea instituției de către fostul președinte Traian Băsescu. Potrivit acestuia, CSAT a solicitat la acea vreme date de la CNSAS pentru a stabili dacă Pahonțu a făcut poliție politică.

„Am văzut un articol de presă care are un titlu care nu este justificat de conținut. Nu știu care e scandalul”, a adăugat Nicușor Dan, referindu-se la titlul investigației Recorder. În prezent, Lucian Pahonțu nu are o decizie CNSAS care să ateste calitatea de lucrător sau colaborator al Securității, instituția precizând că verificarea documentelor este un proces de durată.

Întrebat despre promisiunea unei evaluări manageriale a șefului SPP, președintele a recunoscut că nu a realizat un astfel de demers formal, considerând că serviciul este funcțional. „O evaluare a Serviciului am făcut-o, cumva, cu propriile simțuri. Mi se pare că serviciul ăsta funcționează”, a explicat el, adăugând că are alte priorități, precum strategia economică sau situația alegerilor anulate.

Blocajul de la vârful SRI

În ceea ce privește Serviciul Român de Informații, care nu are un director civil de trei ani, Nicușor Dan a motivat amânarea numirii prin contextul politic instabil. Șeful statului a susținut că nu a dorit să suprapună negocierile pentru șefia SRI peste cele pentru formarea Guvernului.

„Am considerat că nu este util să suprapun această discuție, care tot timpul este sensibilă, peste discuția despre guvern. O să avem un guvern și după aceea o să avem discuția, probabil cu acea majoritate care va susține guvernul”, a declarat președintele.

Cronologia amânărilor pentru șefia serviciilor secrete

De la preluarea mandatului, Nicușor Dan a modificat succesiv termenele anunțate pentru numirea conducerii SRI și SIE:

  • 30 iulie 2025: A anunțat că numirile vor fi făcute „în următoarele săptămâni”, după discuții cu partidele.
  • 10 septembrie 2025: A invocat nevoia de stabilitate, afirmând că nu dorește un conflict cu Parlamentul.
  • 28 octombrie 2025: A avansat termenul „până la finalul anului, la începutul anului viitor”.
  • 17 februarie 2026: A declarat că are o listă scurtă cu cinci nume și că numirea va avea loc „relativ curând”.
  • 30 martie 2026: A invocat „o inflamare” a scenei politice pentru o nouă amânare.
  • 17 iulie 2026: A afirmat că „nu cred că a avea un șef civil e o chestiune așa de importantă”.

Lucian Pahonțu conduce SPP din decembrie 2005, fiind menținut în funcție de trei președinți succesivi: Traian Băsescu, Klaus Iohannis și Nicușor Dan.

Sursă comunicateinpresa.ro